Activitati conexe Arheologie subacvaticaFlora si fauna marina Rechinii din Marea Neagra Ce facem daca gasim un delfin esuatIntrebari Frecvente Ce pot sa vad in Marea NeagraOrganizare scufundari Scufundari din barca sau de la mal Scufundari simulate in camera hiperbara Avertisment privind scufundarile la adancime!
Scufundarile simulate pentru scafandri
Ce inseamna scufundare simulata?
- O scufundare simulata este din punct de vedere al presiunii, similara unei scufundari in apa cu singura diferenta ca scafandri nu intra in apa... Da, cu ajutorul unei camere hiperbare, adica un dispozitiv inchis etans, scafandri sunt presurizati sub atenta supraveghere a personalului medical specializat, la nivelul corespunzator adancimii propuse pentru simulare.
Va veti intreba poate de ce am face asta? Pentru ca, in ciuda perceptiei populare ca scafandri folosesc butelii cu oxigen, in realitate acestia respira aer. Aer comprimat, filtrat si uscat. Iar aerul contine 21% oxigen si 79% azot, acesta din urma la presiuni mai mari decat presiunea atmosferica incepand sa fie asimilat in organiosm. Efectul asimilarii de azot este cunoscut si ca Narcoza cu azot sau mai romantat "Underwater Martini". Cu toate ca narcoza cu azot se instaleaza in general la adancimi mai mari de 30 de m, in conditii vitrege, cand respiram in mod alert, am putea experimenta narcoza si la adancimi mai mici. Odata instalata narcoza, scafandrul poate sa devina irational, remediul efectului narcotic al azotului fiind reducerea presiunii prin uircarea catre suprafata cu cativa metri. Odata evitata agravarea starii de narcoza, prin urcarea putin mai sus, ne putem confrunta cu o situatie similara doar daca la scufundarile urmatoare coboram mai adanc.
Asadar, utilitatea unei scufundari simulate este evidenta, ne expunem corpul la niveluri crescute de azot, pregatindu-ne astfel pentru incursiuni cat mai sigure la adancime.
Inainte de a intra in camera hiperbara, scafandri sunt invesigati medical pentru a ne asigura ca sunt apti pentru activitatile de scufundare. Investigatii precum EKG, spirometrie,audiometrie .. etc sunt mai mult decat necesare pentru a evalua starea de sanatate a unui scafandru. Anual, in cadrul acestei actiuni, toti membri echipei noastre sunt astfel testati pentru a ne asigura ca suntem in cea mai buna forma fizica si psihica necesara unui instructor sau divemaster. An de an ne insotesc prieteni si cursanti scafandri, dornici si ei de aventura unei scufundari simulate la nivelul a 50 de metri adancime.
De ce 50 de metri adancime? Simplu, odata presurizati la nivelul a 50 de m, sansele sa resimtim narcoza cu azot la adancimi de pana in 40 de m, scad simtitor. Da, 40 de metri este adancimea maxima la care scafandri recreationali pot sa coboare in apa, mai adanc de atat incepand domeniul scafandrilor tehnici.
Poate parea nesemnificativa adancimea pentru cei neinitiati dar luati in calcul ca pentru fiecare 10 metri coborti in apa, corpul unui scafandru suporta o presiune cu 1 bar mai mare. Asadar daca la 40 de m suntem comprimati la o presiune de 5 bari, la 50 de m, presiunea ajunge la 6 bari. Intr-o roata de masina, presiunea este in general de 2 bari!
Daca doresti si tu cititorule sa experimentezi comprimarea datorata coborarii in adancuri, nu ezita sa ne contactezi! Atentie insa, scufundarile provoaca dependenta. Este posibil sa pasesti intr-uin vis fantastic, frumos si ireal din care cu greu vei mai putea sa iesi.